În cadrul Zilei Naționale a Lecturii, ediția a II-a din 14 februarie 2024, la Biblioteca Municipală B.P. Hasdeu au fost lansate volumele 20 și 21 din opera nemuritoare a lui B. P. Hașdeu. Concepută inițial de editura „Stiința” în aria încăpătoare a 16 volume, colecția continuă să se îmbogățească cu noi apariții editoriale. Editura „Știința”, în colaborare cu Biblioteca Municipală B.P. Hasdeu, tinde să valorifice întreaga operă a savantului cu renume mondial B. P. Hasdeu și să lase drept moștenire generațiilor viitoare acest monument inegalabil de istorie, cultură și literatură.

„Dacă ați mai citit niște cărți înainte de a-l citi pe Hașdeu, înseamnă că Hașdeu este pentru voi”

Moderatorul evenimentului, scriitorul Mircea V. Ciobanu, redactor-șef al editurii Știința, i-a salutat „pe cei mai serioși cititori dintre cei serioși, prezenți în sală”, majoritatea lor elevi de la liceele „Iulia Hașdeu” și Natalia Dadiani”, menționând că toată țara noastă citește sau se laudă că citește… „Astăzi, aici, mai mult se va vorbi, decât se va citi. Pentru început este bine să ne întrebăm cât de interesat este Hașdeu de noi, ori noi de Hașdeu, pentru că există atâtea și atâtea cărți de ales din scriitorii contemporani. Ne mai întrebăm în ce măsură este Hașdeu contemporan cu noi și în ce măsură ne-ar interesa. Hașdeu este, în esență, structural, un scriitor postmodern. El a scris din cărți, cărțile sale fiind adunate din altele. Opera lui Hașdeu ne deschide biblioteci, având ca reper cărțile de până la el. Dacă ați mai citit niște cărți înainte de a-l citi pe Hașdeu, înseamnă că Hașdeu este pentru voi”, s-a adresat Mircea. V. Ciobanu tânărului public cititor.

„ …tinerii nu mai vor să facă filologie, mai puțin vor să facă istorie și aleg dreptul sau jurnalismul”

Istoricul literar Vasile Malanețchi a pus la îndoială apartenența lui B. P. Hașdeu la postmodernism, subliniind importanța celor două volume apărute, care fac parte din patrimoniul culturii noastre naționale. „Cineva spunea că pentru a scoate o carte din vasta operă a lui B. P. Hașdeu trebuie să fii un erudit, să studiezi și să transpiri. De aceea nu este întâmplător faptul că multe ediții care au fost începute și care își propuneau să editeze opera integrală a lui B. P. Hașdeu nu au ajuns să fie realizate. Unicul om căruia i-a reușit să facă acest lucru, pe care îl avem implicat în editarea acestei serii, este Ionel Oprișan, istoric literar și cercetător de la Institutul „George Călinescu” al Academiei de Științe Române. Ionel Oprișan a făcut o muncă enormă atât în vederea elucidării mai multor momente din viața și activitatea lui Bogdan Petriceicu Hașdeu, cât și a operei acestuia. Este bine că în activitatea de editare a lui Hașdeu la Chișinău ne bazăm pe studiile acestui cercetător de prestigiu, ajuns la venerabila vârstă de 80 de ani. Un cercetător de o așa mărime se pregătește cu greu, dacă nu cumva este chiar imposibil de pregătit în condițiile în care tinerii nu mai vor să facă filologie, mai puțin vor să facă istorie și aleg dreptul sau jurnalismul. Nu știm ce vom face într-o perspectivă apropiată sau, mai ales, îndepărtată. De aceea este cazul să se exploateze la maximum ceea ce se mai poate exploata.

Bogdan Petriceicu Hașdeu s-a bazat pe experiența altor cercetători europeni, dar a fost un deschizător de drumuri în țara noastră. Pe lângă documente istorice de ansamblu, Hașdeu a inclus în lucrările sale și documente ce țin de familia sa, care, în virtutea evenimentelor ce s-au produs,a locuit în trei țări. El rămâne mereu actual, fiind sursă sigură de informație și hrană spirituală pentru generațiile care se nasc și se vor mai naște pe pământul acesta, al românilor”, a menționat Vasile Malanețchi.

„Hașdeu a cunoscut foarte multe limbi, cel puțin vreo zece în care a scris, în total – vreo 27 în care a citit și a valorificat numeroase documente”

Scriitoarea și cercetătoarea Elena Prus a vorbit despre importanța lecturii și despre faptul că „cei care se unesc sub umbrela cititului, unesc umanitatea în ceea ce are ea mai important”. „Unii scriu, alții citesc, dar citesc toți. Astăzi se fac diferite lecturi și cei care nu citesc, nu au timp să citească pot asculta lectura. În Europa există canale sociale care difuzează ziua întreagă cărți. Fiecare om găsește astăzi modul de lectură care îl interesează. Pe noi însă ne interesează cum a citit Hașdeu, cum a fost el citit în timpul când mai era în viață. Lucrările sale au fost editate, în primul rând, în revistă. Puțini erau cei care își puteau permite atunci să aibă biblioteci ca în ziua de astăzi. Lecturile, analizele și comentariile se făceau seara în familie. Din reviste au fost citite mai întâi lucrările lui Hașdeu, aceasta fiind, de fapt, o tendință europeană.

Hașdeu a cunoscut foarte multe limbi, cel puțin vreo zece în care a scris și, în total – vreo 27 în care a citit și a valorificat numeroase documente. Multe dintre ele sunt niște revelații ale timpului, fiind sintetizate de Hașdeu. Istoria pe care ne-o prezintă Hașdeu este una autentică în totalitatea sa. Istoria adevărată nu o poți afla tot timpul din izvoarele care ni se propun, ca, de exemplu, din interviul actual al jurnalistului american cu Putin. La fel e și cu istoria Moldovei. Unii istorici o încep de acolo de unde le convine lor. Valoarea documentelor istorice lăsate de Hașdeu constă în faptul că istoria nu o poți începe a studia de unde ți-ar plăcea, cum ți-ar plăcea. Istoria lui Hașdeu este autentică, o „filmare” integrală care ne prezintă o imagine complexă, desăvârșită. Proiectul său este comparabil cu cele ale marilor națiuni europene”, a subliniat Elena Prus.

„Hașdeu și-a propus să facă dintr-o bibliotecă universitară una națională”

Mariana Harjevschi, director general al Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu”, a mulțumit editurii „Știința” care menține tradiția de editare a operei lui B. P. Hașdeu. „În calitatea noastră de bibliotecă ce poartă numele marelui savant, suntem onorați să susținem acest proiect editorial, care trezește constant interesul cititorilor. Hașdeu, după cum se știe, a fost și un bibliotecar de elită. Erudiția sa excepțională l-a ajutat să devină un bibliotecar modern, inovator. Venind la Iași, el și-a propus să facă dintr-o bibliotecă universitară una națională. Dorința sa a fost să doteze biblioteca cu cărți bune. Pe lângă catalogul bibliotecii, pe care obișnuia să-l publice, Hașdeu a solicitat să fie întocmită și o listă a donatorilor de carte. Circa patru mii de titluri a donat Hașdeu bibliotecii. Hașdeu a propus și propriul proiect arhitectural pentru bibliotecă. El spunea foarte clar cum trebuie să fie păstrate cărțile, cum să le păzim de umezeală, de foc și de alți dușmani ai lor. Despre arhivă spunea că aceasta trebuie să fie trupul bibliotecii. În concluzie, Hașdeu a fost și un bun manager al bibliotecii. Este de datoria noastră să ducem mai departe numele acestui cărturar renumit”, a spus Mariana Harjevschi.

Gheorghe Prini, directorul editurii „Știința”, a subliniat contribuția bibliotecii „B. P. Hasdeu” la editarea volumelor lui B. P. Hașdeu. „Biblioteca a fost împreună cu noi de la editarea volumului trei. Lucrurile mari nu le poți face de unul singur. Ele se fac în echipă. Ne-am gândit, la început, doar la 16 volume, dar, iată, am ajuns la volumul 21. Nu a fost ușor, dar, când ai o susținere pe măsură, se întâmplă lucruri frumoase. Ne vom mișca înainte și vom edita în continuare și alte volume”, a declarat Gheorghe Prini.

Articol semnat de Gheorghe Bâlici pentru Gazeta de Chișinău