Fotoreportaj. Lansarea volumului Eugeniu Coșeriu: vocația universalității
28.07.2021
În data de 27 iulie 2021 Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” și Editura „Știința” au marcat 100 ani de la nașterea lingvistului cu renume mondial Eugeniu Coșeriu cu lansarea volumului aniversar „Eugeniu Coșeriu: vocația universalității”, Editura „Știința”, 2021, 448 p. (vol. 12 în colecția de carte „Personalități notorii”).
Volumul include articole ce vizează personalitatea lui Eugeniu Coșeriu, semnate de 52 de lingviști, critici literari, scriitori, coordonator fiind profesorul universitar bălțean, Gheorghe Popa.
Volumul include articole ce vizează personalitatea lui Eugeniu Coșeriu, semnate de 52 de lingviști, critici literari, scriitori, coordonator fiind profesorul universitar bălțean, Gheorghe Popa.
Evenimentul lansării volumului a fost însoțit de Expoziția „Centenar COȘERIU: CITATE FĂRĂ RAMĂ”, organizată de dr. hab. Elena Ungureanu, șef Secție Studii și cercetări, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, una dintre autorii volumului lansat.
Eugeniu Coșeriu „este una din puținele personalități ale Basarabiei care au intrat în universalitate”, a afirmat conf. univ., dr. hab. Maria Şleahtițchi, directorul Muzeului Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu” din Chișinău.
Lingvistul cu renume mondial Eugeniu Coșeriu a revenit în Republica Moldova și România, după anul 1889, fiind prezent la evenimente științifice în orașele Iaşi, Chişinău, Suceava, Cernăuţi, Cluj. Despre această revenire a marelui cercetător a comunicat dr. hab. Maria Șleahtițchi, evocând prezența savantului, în felul următor: „întâlnirea mea cu profesorul Coșeriu s-a întâmplat în 1995, la Suceava, la Colocviul Internațional de Științe ale Limbajului, colocviu de semiotică inaugurat de Eugeniu Coșeriu și Mihail Iordache, decanul Facultății de Litere de la Suceava, un alt nume scump inimilor noastre, ale celor de la Bălți. Eugeniu Coșeriu ne-a copleșit și, aș spune, ne-a protejat cumva cu atenția lui. O meritam doar prin simpla întâmplare de a fi fost de la Bălți. Ne-a prezentat, ne-a arătat lumii. I-am dat atunci unul din primele numere ale „Semn”-ului (...). Arăta revista la toată lumea și se mândrea că la Bălți, unde făcuse studiile liceale și unde debutase ca scriitor, au mai apărut niște oameni ai scrisului.” „Eu nu am părăsit niciodată Mihăilenii și nici ei pe mine. Eu îi consider centrul Universului și m-am ridicat de-asupra lor ca să văd lumea”, spunea lingvistul într-un dialog cu conf. univ. dr. hab. Maria Șleahtițchi.
Eugeniu Coșeriu a dedicat mai multe studii de lingvistică limbii române, făcând cunoscută problema limbii române în întreaga lume, afirma lingvistul ieșean Dumitru Irimia (21 oct. 1939, Roman, România – 3 iulie 2009, Iași, România).
Același Dumitru Irimia explica aportul substanțial al lui Eugeniu Coșeriu la dezvoltarea lingvisticii contemporane și filosofiei limbajului, cităm: „Accentul pus pe realitatea „vorbirii” (în interpretarea trihotomică a funcţionării limbii: „sistem-normă-vorbire„) a avut drept consecinţă readucerea în prim plan – în sensul concepţiei lui Humboldt – a raportului originar dintre „fiinţa umană şi limbă”, limba pe care omul a creat-o, creându-se pe sine”.
Studiile semnate de Eugeniu Coșeriu au modificat modul de înțelegere a limbii ca „sistem” (Sistema, norma y habla (1952), au specificat problemele sincroniei și diacroniei în istorie (Sincronia, diacronia e historia (1958), au dezvoltat concepte filosofice privind omul și limbajul său (El hombre y su lenguaje (1977), în sfârșit au fundamentat teorii actuale până în prezent în domeniul lingvisticii generale și integrale (Teoria del lenguaje y linguistica general (1963) etc.
În îndelungata și bogata activitate științifică și universitară a fost membru de onoare a circa 50 de academii de științe din întreaga lume. A predat la universitățile din: Montevideo, Uruguay (1950-1963), Universitatea din Bonn (1961-1963), Universitatea din Tübingen, Germania (1963-2002). Este considerat în mediul academic internațional ca întemeietor al Școlii de lingvistică din America de Sud și al Școlii lingvistice de la Tübingen, Germania. A semnat peste 50 de volume științifice în limbile spaniolă, italiană, franceză, germană etc., în domeniul lingvisticii generale, filosofiei limbajului și filosofiei culturii. A scris versuri în limba română și proză în limba italiană. A fost unul dintre marii cercetători ai problemelor de etimologie a limbii române, de gramatică
a limbii japoneze, etc.
Reportaj de Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu”
