Pe 27 martie 1918 Sfatul Ţării a votat unirea Basarabiei cu România, Basarabia fiind astfel prima dintre provinciile istorice care s-a unit cu România. Au urmat celelalte provincii românești – Ardealul, Crișana, Banatul, Maramureșul și Bucovina – spre sfârșitul anului 1918, fiind creată România Mare.

Efectele Unirii au fost anulate la 28 iunie 1940, când Rusia a anexat din nou Basarabia, în baza pactului secret Ribbentrop-Molotov.

Anul 2018 la Editura Știința a decurs sub genericul Centenarul Marii Uniri de la 1918.

Cu această ocazie, a fost elaborat un Program editorial, dedicat evenimentului.

Activitățile de promovare a idealului unității naționale nu se încheie, însă, odată cu sărbătorirea Centenarului. Dimpotrivă, cărțile care valorifică patrimoniul istoric și cultural românesc rămân prioritare, după cum și colaborarea cu autorii, editorii și cititorii din România, Republica Moldova și alte teritorii locuite de români este tot mai intensă.

Într-un anumit sens, tema aceasta persistă începând cu primele volume ale colecțiilor „Pagini despre Basarabiaˮ și „Moștenireˮ (dar și în alte titluri). Începând cu 1991–1992, Editura Știința a fost un liant al unității de neam, tipărind cărți pentru tot arealul limbii române.

Până în prezent au fost editate o serie întreagă de lucrări consacrate acestui mare eveniment istoric, o întreagă BIBLIOTECĂ a CENTENARULUI UNIRII.

Lansări de carte Știința, dedicate Marii Uniri, la festivitățile dedicate centenarului evenimentului:

• Lansarea Albumului „Basarabia în actul Marii Uniri de la 1918” la Muzeul Național de Artă al Moldovei
  
• Lansarea Albumului „Basarabia în actul Marii Uniri de la 1918” la Muzeul Unirii din Iași
  
• Prezentare de Carte Știința cadrul Sesiunii Științifice „Centenarul Unirii Basarabiei cu România”, organizate de Academia de Științe a Moldovei și Academia Română, pe 27 martie 2018
  
• Prezentarea setului de cărţi STIINTA dedicate Centenarului Unirii în cadrul Salonului Internațional de Carte pentru Copii și Tineret, ediția a XXII-a.

Programul editorial, propriu-zis, dedicat Centenarului MARII UNIRI, a debutat în 2016, odată cu editarea – în sfârșit! – după 100 de ani, a primului volum al Documentelor fundamentale ale Sfatului Țării, și anume, a Proceselor-verbale ale ședințelor în plen Sfatului Țării. În acest volum sunt reflectate principalele mărturii documentare despre activitatea primului Parlament al Basarabiei, despre ce a fost Sfatul Țării ca fenomen istoric și ce rol i-a fost hărăzit în angrenajul complicat al evenimentelor în care a fost antrenată Basarabia în anii 1917– 1918.

În anul editorial 2018 a văzut lumina tiparului volumul 2 al Documentelor Sfatului Țării: Procesele-verbale ale ședințelor Comisiei Agrare, comisie care a elaborat legislația agrară, discutată și votată de Sfatul Țării. Documentele incluse în volum confirmă faptul că legea agrară adoptată la 11 Martie 1920 de Parlamentul României nu este altceva decât varianta modificată a legii agrare, votate la Chișinău de Sfatul Țării la 27 noiembrie 1918. E un act legislativ care dă întreaga măsură a capacităţii creatoare a celei mai importante instituţii politice şi legislative a Basarabiei.

Ambele volume de Documente ale Sfatului Țării sunt îngrijite de Ion ȚURCANU, care este autorul Studiilor introductive, al notelor și comentariilor.

Tema Unirii este prezentă și în ultimele apariții editate în colecția „Pagini despre Basarabiaˮ, dintre care menționăm:

- Nicolae IORGA. Neamul românesc în Basarabia (Ediție de Iordan DATCU, anul apariției 2015). Ediţia reuneşte o parte din scrierile marelui istoric cu referinţă la acest subiect, elaborate în timp de aproape o jumătate de secol (1905–1940): însemnările de călătorie Neamul românesc în Basarabia (1905), solidul studiu Basarabia noastră. Scrisă la 100 de ani de la răpirea ei de către ruşi (1912), pagini selective din volumele Oameni cari au fost, cu referinţă la scriitorii şi cărturarii basarabeni C. Stamati, B.P. Hasdeu, Zamfir Arbore, A. Mateevici, S. Murafa, Pavel Gore, Leon Donici ş.a., o selecţie din articolele publicate în ziarul politic de orientare naţională şi de atitudine democratică Neamul românesc.

- Gheorghe BEZVICONI. Profiluri Basarabene (editie în 2 volume, anul apariției 2017). Ediţia valorifică cele mai importante scrieri ale lui Gheorghe Bezviconi (1910–1966), membru fondator al Societăţii Scriitorilor Basarabeni, editor al revistei „Din trecutul nostru” (Chișinău, 1933– 1939), angajat în 1938 la Institutul pentru Studiul Istoriei Universale, condus de N. Iorga. Volumele încorporează informații adunate cu tenacitate şi migală, autorul năzuind să întocmească „o istorie adevărată a acestui pământ”. Din evocările sale se desprind „chipuri” de înaintaşi basarabeni, „figuri” din Iașii de odinioară, „aspecte”, peste care s-a așternut uitarea, din Chișinăul de altădată. Medalioanele de scriitori (C. Stamati-Ciurea, Al. Donici, Ion Sârbu, Costache Negruzzi, Dimitrie Moruzi, Constantin Stere, Leon Donici ş.a.) alcătuiesc un adevărat compendiu de literatură din spațiul basarabean. Volumul 1 cuprinde texte din cărţile lui Gh. Bezviconi: Costache Stamati. Familia şi contemporanii săi (1942), Puşkin în exil (1947), Manuc Bei (1938) şi culegerea de articole Din alte vremi (1940). Volumul 2 include culegerea de articole Profiluri de ieri şi de azi (1943), trei texte din periodice: Românismul fruntaşilor Moldovei dintre Prut şi Nistru sub stăpânire străină (1941), Dintr-un sfert de veac de scris moldovenesc şi Din Jurnalul lui M.C. Zozulin (1884– 1891, text tradus din ruseşte şi comentat de Gh. Bezviconi). Ediția este îngrijită de Mihai PAPUC, având studiul de Florin FAIFER.

- Ștefan CIOBANU. Basarabia: Populația. Istoria. Cultura [anul apariției 2018]. Studiul monografic a fost scris în franceză, o limbă de circulaţie internaţională, şi publicat în 1941 în colecţia „Studii şi cercetări” a Academiei Române. Tradus abia în 1992 a fost tipărit într-o primă ediţie românească la Î.E.P. Ştiinţa în acelaşi an. Ediţia de faţă preia textul tipărit acum 25 de ani. Elaborată de un om de ştiinţă în baza documentelor româneşti, dar şi a unei bogate bibliografii ruseşti dedicate Basarabiei, cartea oferă cititorului o istorie condensată a acestei provincii, punând în balanţă adevărul istoric şi abuzul politic comis la 28 iunie 1940.

Ediția este îngrijită de Cornel I. SCAFEȘ. Traducerea din limba franceză aparține Alexandrinei GRIGORESCU.

- Paul MIHAIL. Reconstituiri. Jurnal. Corspondență (anul apariției 2018). Volumul reprezintă o selecţie de texte din moştenirea pe care ne-a lăsat-o teologul şi cărturarul Paul Mihail, originar din Basarabia, născut în satul Cornova, Orhei (1905–1994). În cele trei secţiuni distincte, Reconstituiri, Jurnal şi Corespondenţă, cartea cuprinde o serie de texte autobiografice, şapte profiluri inedite ale unor preoţi de ţară, cunoscuţi de autor în deplina lor activitate, un jurnal al cărturarului din anii celui de-al Doilea Război Mondial, care reflectă realităţile basarabene din aceşti ani, şi o selecţie din corespondenţa preotului Paul Mihail cu consătenii săi de la Cornova, Orhei, între anii 1957 şi 1994.

Ediție de Zamfira MINAIL și Mihai PAPUC. Prefață de acad. Ștefan ȘTEFĂNESCU.

- Basarabia în presa anului 1918. Interviuri și anchete. Ediție de Victor DURNEA (anul apariției 2018). Volumul reuneşte aproape 60 de texte (interviuri, anchete, scrisori ș.a.), circumscrise unei tematici comune: realitatea politică, socială şi culturală din Basarabia anului 1918. Publicate în presa românească din acest an, textele se axează „pe chestiuni basarabene”, formulate şi discutate de chiar fruntaşii vieţii politice dintre Prut şi Nistru.

- Basarabia în Parlamentul Marghiloman. Ediție de Victor DURNEA. Prefața de Ion ȚURCANU (anul apariției 2018). Ediția reproduce stenogramele dezbaterilor parlamentare din vara anului 1918 din așa-numitul „parlament Marghiloman”, oferindu-ne o sumă de informații de indiscutabilă valoare istorică, care contribuie mult la clarificarea unor momente importante, mai puțin cunoscute din istoria unirii Basarabiei cu regatul român: conjunctura politică și militară în care s-a produs fenomenul, principalii factori care au contribuit la pregătirea și realizarea lui, relația dintre puterea politică și voința populară în acest proces, paternitatea textului Declarației Sfatului Țării din 27 martie 1918 ș.a.

- Ion Pelivan. Corespondență. Memorii. Ediție de Gheorghe NEGRU, Ion NEGREI și Ion CONSTANTIN.

Viața și activitatea lui Ion Pelivan, mare luptător pentru drepturile românilor basarabeni, eminent om politic, animator al vieţii culturale şi naţionale în spaţiul dintre Prut şi Nistru, unul dintre fondatorii Sfatului Ţării, rămâne a fi aproape necunoscută publicului cititor de azi. Bogata sa moştenire mai rămâne în cea mai mare parte nevalorificată.

Ediţia cuprinde schiţa unei lucrări memorialistice intitulată „Deşteptarea naţională”, pe care urma să o scrie; amintirile notate în grabă de către Maria Pelivan, soţia sa; corespondenţa de la Paris dintre anii 1919–1920 cu prietenii şi confraţii de luptă din Basarabia: Ion Inculeţ, Daniel Ciugureanu, Pan Halippa, Ştefan Ciobanu, el fiind desemnat şeful delegaţiei Basarabiei la Conferinţa de Pace de la Paris (1919–1920); corespondenţa cu membrii „pământeniei” basarabene, create de el (împreună cu Alexandru Oatul) la Universitatea din Dorpat, cu diverse personalităţi din Basarabia şi România.

- Romuluis Cioflec. Pe urmele Basarabiei. Volum îngrijit de Luminița Cornea.

Romulus Cioflec (1882–1955) a fost jurnalist și scriitor român. S-a născut în Araci, județul Covasna. A fost profesor la liceele „Mihai Eminescu” din Chișinău, „C. Diaconovici Loga” din Timișoara și „Gheorghe Lazăr” din București.

Volumul cuprinde: textul lucrării lui Romulus Cioflec Pe urmele Basarabiei. Note și impresii din revoluția rusească (București, Institutul de Editură și Arte Grafice „Cultura românească”, 1928); un text inedit, referitor la Basarabia, intitulat Căutând îndărăt și căutând înainte, scris de Romulus Cioflec în anul 1942 (descoperit de curând în arhiva CC al PCR de la Arhivele Naționale Istorice Centrale, București); scrisorile lui Romulus Cioflec către Garabet Ibrăileanu, trimise din Chișinău între anii 1916 şi 1922; articolul lui Romulus Cioflec Lucrul învățătorilor în afară de școală, publicat în 1918 în revista „Școala moldovenească” ș.a.

- Petre V. Cazacu. MOLDOVA dintre Prut şi Nistru. 1918-1928. Zece ani de la Unire. Ediție de Anatol PETRENCO.

Petru Cazacu (1873, Chișinău – 1956, București) a fost doctor în medicină, istoric, publicist și om politic român originar din Basarabia. În aprilie 1918 a fost cooptat în Sfatul Ţării. Între 1931 şi 1933 a fost deputat de Bălţi în Parlamentul României.

Autor a peste 15 titluri de carte. Printre acestea, câteva sunt conscrate problemelor Basarabiei. Prima este „Moldova dintre Prut şi Nistru, 1812–1918”, apărută la Iaşi (probabil în 1924) şi reeditată de Editura Ştiinţa în anul 1992. Cea de-a doua, reluată în acest volum, „Zece ani de la Unire: Moldova dintre Prut şi Nistru. 1918–1928”, a apărut la Bucureşti în 1928.

În Colecția de valorificare a patrimoniului literar „Moștenire” au fost publicate operele a două personalități marcante ale procesului Unirii Basarabiei cu Romania, și anume:

- Ion BUZDUGAN. Scrieri. Ediție în 2 volume, îngrijite de Mihai și Teodor PAPUC, studio întroductiv: Eugen LUNGU (anul apariției 2014). Ediția cuprinde opera unuia dintre cei mai importanți scriitori din Basarabia interbelică, fost secretar al Sfatului Țării, personalitate publică de prim-rang în perioada făuririi Unirii. Cele două volume pun în circulație opera poetului, folcloristului, publicistului și traducătorului Ion Buzdugan (1887–1967). Volumul 1 cuprinde poezia originală, paginile de publicistică, corespondența cu diverse personalități ale vieții literare. Volumul 2 reflectă activitatea de folclorist și traducător a poetului.

- D. IOV. Scrieri. Ediție în 2 volume, îngrijite de Mihai și Teodor PAPUC, studiu întroductiv: Eugen LUNGU (anul apariției 2017). Ediția cuprinde opera basarabeanului prin adopție, care în 1918 ajunge cu unitatea militară în Basarabia, la Soroca, unde ramâne până în 1940. A fost inspector general al Artelor din Basarabia, prefect, deputat și senator de Soroca.

Volumele pun în circulaţie opera literară a lui D[imitrie] Iov (1888–1959), poet, prozator, memorialist, publicist, om de cultură. Ele cuprind poeziile din volumul „Covor basarabean” (1943), versurile pubicate în periodice sub titlul generic Carte poştală, o serie de poezii inedite din perioada 1944–1956; proza din culegerile „În lunca Trotuşului”(1923), „Amintiri şi lacrimi” (1932) şi „Duduia Adela” (fără an); notele de călătorie din volumele „Privelişti basarabene” (1941) şi „Gospodarul din Orhei” (1942); publicistica din periodicele timpului; paginile de memorii din volumul „Răboj de amintiri” (1948), corespondenţa scriitorului cu diferite personalităţi.

- O încununare a acestui Program editorial a fost editarea la sfârșitul anului 2017 a Albumului „Basarabia în actul Marii Uniri de la 1918” și lansarea lui la 24 ianuarie 2018, în ziua aniversării a 159 de ani de la Mica Unire, la Muzeul Unirii din Iași, în incinta fostei reședințe a domnitorului ALEXANDRU IOAN CUZA, făuritorul Micii Uniri, și reședința regelui FERDINAND, Întregitorul Țarii, sub sceptrul căruia a fost realizată Marea Unire.

Albumul este o ediție științifică bilingvă (română și engleză), bine documentată şi structurată, dar şi o carte ca obiect de artă, cu un design pe potriva evenimentului. Este filmul unui an și jumătate, în imagini și documente ale timpului, de la revoluția rusă din februarie 1917 și crearea Sfatului Ţării până la Unirea necondiţionată, urmată de eforturile pentru recunoaşterea Unirii de către puterile occidentale. Albumul este alcătuit şi structurat de Ion Ţurcanu şi Mihai Papuc.