Colecții și domenii
(+373 22) 73-96-16
Basarabia în Parlamentul Marghiloman. Cronică în Lunarul de cultură „Vatra Veche” 22.09.2020


O cronică semnată de Luminița Cornea și publicată în nr. 8 (140) al Lunarului de cultură „Vatra veche”, asupra volumului îngrijit de Victor Durnea:„Basarabia în Parlamentul Marghiloman”, Colecția Pagini despre Basarabia, Editura Știința, 2018.


În zilele noastre, apar o serie de volume de poezie și de proză (nu insist asupra valorii lor), dar volume de istorie, ori istorie literară apar puține. A cerceta documentele și a realiza consistente volume științifice este considerat un fapt desuet. Adevărul este că munca de cercetare necesită multă trudă, cunoștințe profunde de istorie, de cultură, în general, cunoașterea unor limbi ce astăzi sunt considerate moarte etc.


Răbdarea de a sta, uneori, zile întregi în fața unor pagini îngălbenite, realizarea unor conexiuni/relații, implică pasiune.


Un intelectual pasionat care cercetează cu acribie documentele este Victor Durnea, cercetător științific gr. I, la Institutul de Filologie Română „Al. Philippide” din Iași al Academiei Române.


Cercetător temeinic pe tărâmul istoriei literare, a redactat numeroase medalioane pentru Dicționarulgeneral al literaturii române al Academiei Române (7 volume, 2004- 2009). Editor de aleasă ținută, Victor Durnea a realizat și a îngrijit apariția unor ediții critice ale operei lui G. Ibrăileanu și C. Stere, pentru a ne opri doar asupra acestor exemple. Într-un cuvânt, Victor Durnea este „un cercetător dintr-o specie tot mai rară” și „de o acribie fãrã cusur, cu un exersat fler detectivistic” (1)


În rândurile ce urmează ne vom referi la un volum apărut în colecția Pagini despre Basarabia, la Editura Știința din Chișinău, în anul Centenarului Marii Uniri, volum intitulat Basarabia în Parlamentul Marghiloman (2), text ales și stabilit, cu note, comentarii și postfață de Victor Durnea. În aceeași colecție, a aceleiași editurii, Victor Durnea semnează și volumul Basarabia în presa anului 1918.


Ediția reproduce stenogramele dezbaterilor parlamentare din vara anului 1918 de la Iași, un număr de 20 de cuvântări, din așa-numitul parlament Marghiloman. După cum aflăm din nota asupra ediției, textile sunt reproduse in extenso după „Monitorul Oficial”, partea a III-a și partea a IV-a: Dezbaterile Adunării deputaților și dezbaterile Senatului,


Sesiunea extraordinară 1918, precum și din unele ziare apărute la Chișinău și Iași. Redarea filologică a textelor îngrijite de Victor Durnea este ireproșabilă, cu numeroase note și comentarii menționate după fiecare cuvântare. Adăugăm faptul că, în note, textul cuvântărilor este pus în corelație,/-, și comentat,/-, cu același text apărut în publicațiile vremii din Iași, București sau Chișinău.


Stenogramele reproduse și examinarea acestora oferă date de indiscutabilă valoare istorică, contribuind la clarificarea unor importante momente mai puțin cunoscute din istoria unirii Basarabiei cu România: conjunctura politică și militară în care s-a produs fenomenul, principalii factori care au contribuit la pregătirea și realizarea unirii, relația dintre puterea politică și voința populară în acest proces, paternitatea textului Declarației Sfatului Țării din 27 martie 1918 ș.a. Prin urmare, stenogramele ședințelor parlamentului român din vara anului 1918 „arată cât se poate de limpedeunde, când și cine a inițiat pregătirileîn vederea realizării unirii Basarabiei”, cu toate că „în tradiția noastră istoriografică predomină părerea că unirea Basarabiei a fost determinată de mișcarea națională a românilor din acest teritoriu” (Ion Țurcanu, prefața, p. 7).


Poate cea mai importantă contribuție a stenogramelor reproduce și a volumului în sine o constituie faptul că oferă răspunsul la întrebarea cine a scris textul Declarației de Unire votată de Sfatul Țării la 27martie 1918. Declarația de Unire aredouă părți, un preambul și partea adoua care cuprinde cele 11 condiții ce motivau necesitatea acordării autonomiei Basarabiei, concepute, în principal, de Marghiloman. Nu se cunoștea nimic despre paternitatea preambulului, intens mediatizat, ba chiar prezentat ca fiind Declarația propriu-zisă.


Preambulul are următorul conținut: „În numele poporului Basarabiei, Sfatul Țării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și a dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama sa România”.


În ședința din 13 iunie 1918 a Adunării deputaților, Constantin Stere declară în cuvântul său că a luat parte „prin colaborare activă, la redactarea punctelor concrete ale Declarațiunii de Unire și pasagiile ce le-a cetit ieri d. Cuza aci au fost dictate de mine”. Cuza citase tocmai preambul documentului. În finalul discursului său, Stere repetă: „Eu am luat parte la votul unirii și la redactarea Declarației de unire”.


Afirmațiile din cuvântarea lui C. Stere nu au fost contestate de nimeni, nici de membrii guvernului Marghiloman, nici de reprezentanții Basarabiei în parlamentul român. Istoricul Ion Țurcanu, concluzionează în prefața intitulată O sursă de mare preț privind Unirea din 1918 a Basarabiei cu România, că „nu există nicio îndoială că autorul preambulului Declarației Sfatului Țării din 27 martie 1918 este Constantin Stere, care totodată a contribuit și la redactarea celei de a doua părți a documentului, a celor 11 puncte ale Declarației, al căror text inițial fusese pregătit, așa cum știm de către Marghiloman”.


Menționăm că la Cuvântarea Dlui C. Stere (p. 46-66), editorul Victor Durnea are 36 de note însoțite de substanțiale comentarii (p. 66-73), ceea ce dovedește profesionalismu lcercetătorului autentic și devotat tematicii.


Foarte interesantă, captivantă prin informații clar sintetizate este postfața semnată de Victor Durnea, intitulată Scurt istoric al Parlamentului Marghiloman.

Considerăm că este suficient să enumerăm titlurile capitolelor pentru ca fiecare cititor să aibă curiozitatea lecturii: Dizolvarea Parlamentului liberal din 1914 și organizarea alegerilor anticipate, Componența Adunărilor legiuitoare, Momentele principale ale dezbaterilor din Parlamentul Marghiloman.


Dorim să notăm faptul că paginile cuprinzând stenogramele la care am făcut referire informează cititorul, în primul rând, asupra situației politice existente în acel măreț an al Unirii, dar nu putem să nu evidențiem sentimentele înălțătoare,de profundă trăire patriotică ale demnitarilor oratori. Exemplificăm doar prin cîteva cuvinte ale prim ministrului Al. Marghiloman: „D. Pacu a reamintit zile foarte triste, încare românii au uitat până și mândria Istoriei lor, când Basarabia era juvaierul coroanei Moldovei; care au uitat că sunt, între Nistru și Prut – și dincolo de Nistru, încă departe -, trei milioane și mai bine de frați, care, în contra urgiei istoriei,au păstrat numele lor de moldoveni; români pentru care Soroca, Bălțile, Akkerman – Cetatea Albă, Chilia, Bender nu au redeșteptat niciun ecou din vrednicia neamului românesc. Și ce rău au făcut!


Pentru c
ă, din toate vițele românești, nu este una care, ca vița basarabeană, să fi dat la iveală mai bine calitățile de tenacitate ale rasei românești (Aplauze)” (p. 158).


Textele din volumul Basarabia în Parlamentul Marghiloman din ediția istoricului literar Victor Durnea facilitează apropierea cititorilor de un moment important al istoriei noastre, constituind o provocare pentru pătrunderea unor înțelesuri încă nu pe deplin lămurite.


Note:


1.Florin Faifer, Un cercetător dintr-o specie tot mai rară: Victor Durnea, în Revista română, nr. 1 (75), 2014.


2.Basarabia în Parlamentul Marghiloman,
text ales și stabilit, note și comentarii, postfață de Victor Durnea, prefață de Ion Țurcanu, Colecția Pagini despre Basarabia, Editura Știința, 2018


Luminița CORNEA

Lunarul de cultură „Vatra Veche”

Nr. 8 (140) august, 2020

 
Descarcă oferta
Coșul meu
Vezi coșul 0 produs(e)
$Suma 0
Top vânzări
Muzicanții din Flutura de Dumitru Crudu
Magdalena de Vlad Ioviță
Newsletter
© Copyright Editura Știința
Developed by WebConsulting