Ziua Națională a Lecturii – întâlniri, lansări, dezbateri


În Moldova și în România s-a desfășurat în premieră Ziua Națională a Lecturii. O inițiativă menită să trezească interesul publicului pentru elevația culturală, în condițiile în care consumul de carte lasă mult de dorit.


Ziua Națională a Lecturii a fost stabilită la 14 februarie – data de naștere a poetului Grigore Vieru. Și dacă am pomenit de spirite directoare, l-am putea evoca, în aceeași ordine de idei, și pe Titu Maiorescu, născut pe 15 februarie 1840, cu zece ani înaintea lui Eminescu – poetul care patronează Ziua Culturii Naționale, marcată pe 15 ianuarie.


Prinși în acest „tir” simbolic, suntem datori să ne ridicăm la înălțimea iluștrilor înaintași. În Moldova au avut loc mai multe evenimente, la Chișinău și în provincie: în licee, biblioteci, universități, acolo unde publicul s-a întâlnit cu poeți, prozatori,editori, eseiști și critici literari, având posibilitatea să se convingă, așa cum se glumește cam amar la noi, „că există și scriitori vii”, nu doar mumificați la propriu și la figurat în manuale de literatură. Pentru unii elevi să descopere acest lucru este o adevărată revelație!


„Poezia românească după 1945”. Editura Știința, 2023


În cadrul Zilei Naționale a Lecturii, a poposit la Chișinău un important „desant literar” din România: Ana Blandiana, Ion Bogdan Lefter și Simona Popescu (București), Ion Pop, Adrian Popescu și Ion Mureșan (Cluj-Napoca), Alexandru Cistelecan (Târgu Mureș), Lucian Vasiliu și Valeriu Stancu (Iași). Sunt invitații aleși pe sprânceană ai Editurii Știința din Chișinău, care a scos de sub tipar antologia „Poezia românească după 1945”. Alcătuitor este profesorul, teoreticianul și criticul literar Ion Pop de la Cluj. O ediție de circa 2100 de pagini, al cărei sumar, dispus cronologic în patru volume, cuprinde 272 de autori din întregul spațiu românesc și diaspora. Din Basarabia sunt prezenți 43 de poeți.


Poeta Ana Blandiana, invitată la "Ziua Naţională a Lecturii" de la Chişinău

Antologia „Poezia românească după 1945” a fost lansată în cadrul mai multor evenimente: La Uniunea Scriitorilor din Moldova, unde s-a desfășurat dezbaterea „Noi paradigme poetice. Cum se citește poezia contemporană?”; la Universitatea de stat din Chișinău (Aula „Regina Maria”), în prezența unui public numeros, cu scriitori de o parte și alta a Prutului, cu studenți, profesori și oficialități guvernamentale.


Miercuri, 15 februarie, antologia a fost prezentată la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”. A fost o întâlnire organizată sub genericul „Spațiul poeziei române contemporane: schimbări de paradigmă și generații poetice” – un colocviu moderat cu eleganță și aplomb de Adrian Ghicov, dr. hab., șeful Catedrei de Limba și Literatura Română de la Facultatea de Litere și Istorie a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău: „Este o antologie de excepție, a menționat el, servind versiunea comprimată a unei întregi istorii literare, spre uzul publicului cultivat, dar și un excelent instrument de lucru pentru cercetători, doctoranzi și studenți.”


„Care este sensul aflării noastre aici?”

Antologatorul, profesorul Ion Pop, a ținut o adevărată prelegere, o doctă și în același timp savuroasă incursiune despre poezia română modernă studenților prezenți în sala „Google” a Facultății de Litere și Istorie, vorbind despre curente, polemici, axiologii, formule de creație – de la clasici și moderniști, la neoexpresioniști și postmoderniști, ajungând la cele mai recente promoții poetice. „Am vrut să fie o antologie care să răspundă unor exigențe valorice și în același timp să urmărească, să reflecte evoluția în timp a autorilor incluși”.


Ion Bogdan Lefter, eseist, critic literar, profesor la Universitatea București, a schițat contextul general în care are loc întâlnirea scriitorilor români cu publicul basarabean

Criticul literar Ioan Bogdan Lefter a vorbit despre contextul în care are loc întâlnirea scriitorilor români cu publicul basarabean

„Avem un război în proximitatea noastră, în Ucraina, un război de o ferocitate cumplită, iar Basarabia este la margine, nu beneficiază de protecția de care se bucură România din partea NATO și a Uniunii Europene. Și cu toate acestea, lansăm aici, la Chișinău, în pofida împrejurărilor, o antologie poetică, vorbim despre literatură, despre importanța lecturii. Trăim într-o lume tot mai globalizată, tot mai conectată la același sistem de semne, repere, modele, criterii, valori. Agresiunea Rusiei, care merge împotriva acestor procese moderne de evoluție, nu are nicio șansă. Este zvârcolirea unui trecut de crimă și tiranie, condamnat de istorie. De aceea, vă îndemn să ne gândim cu toții la sensul prezenței noastre aici, în acest context dramatic pe care-l trăim. Și la rostul literaturii.”


Trist excurs despre bagaje

O intervenție emoționantă în cadrul aceluiași colocviu a avut Nicolae Leahu, poet, eseist, critic literar, profesor la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. Întrebați la București ce vor face dacă Rusia va invada Moldova, unii dintre confrații basarabeni mai tineri au răspuns că sunt pregătiți, că stau cu bagajele la ușă. „Eu nu-mi fac bagajele, eu nu voi pleca nicăieri, a spus Nicolae Leahu. Eu mă voi afla de partea astălaltă a vămii de la Prut, pe malul basarabean. Eu nu voi pleca, pentru că am ce apăra aici, în Moldova. Și vă îndemn să vă gândiți la ce ați lăsa în urmă și dacă nu cumva aveți ce apăra și voi – o vatră, o cultură, o memorie, o continuitate a generațiilor.”


Profesor Nicolae Leahu a avut o intervenţie emoţionantă

Aceste gânduri ne frământă pe mulți dintre noi, de un an de zile, de când a început războiul din Ucraina, și încă nu avem siguranța că problema lui „a rămâne sau a pleca” nu se va pune din nou, în Moldova, cu acuitate. La Chișinău discutăm despre poezie, în timp ce aproape de noi explodează bombe și mor oameni. Atitudinea noastră este un gest de sfidare sau o inconștiență? Răspunsul la această întrebare variază de la om la om, de la sensibilitate la sensibilitate...

Efervescenta dezbatere de la Universitatea „Ion Creangă” a avut și alte ingrediente. S-a discutat despre identitate în lumea contemporană, despre scrisul tinerilor, care refuză trecutul și se lasă absorbii de imediat, glisând pe suprafețe. S-a vorbit despre tonele de literatură proastă și nevoia unei ordonări, a unei rubrici de „ecarisaj critic”, care să detașeze valoarea de impostură, să livreze repere și modele demne de urmat publicului cititor și aspiranților la gloria literară.

Ziua Națională a Lecturii, aflată la prima ediție, a fost un succes şi deschide o perspectivă. Rămâne să transformăm lectura în preocuparea noastră cotidiană, pentru că igiena, cultivarea spiritului nu poate fi puse pe pauză.

Vitalie Ciobanu

Pentru dw.com


Alte articole la temă:

1.Universitatea de Stat din Moldova a găzduit lansarea antologiei „Poezia românească după 1945”

2.Antologia „Poezia românească după 1945”, care include și 43 de poeți basarabeni, lansată la Chișinău de Ziua Națională a Lecturii, în prezența autorului Ion Pop de la Cluj: „Este o veritabilă bijuterie literară de lăsat ca moștenire”

3.Cea mai consistentă antologie de poezie românească scrisă după 1945, lansată la Chișinău

4.FOTO: Scriitori importanți din România și de la Chișinău s-au întrunit la lansarea antologiei „Poezia românească după 1945”

5.Antologia „Poezia Românească după 1945”, lansată la Chișinău

6.Ziua Națională a Lecturii – întâlniri, lansări, dezbateri

7.Ziua Lecturii