Au nevoie editorii de manuale și mai ales copiii, elevii, de un „ Regulament sanitar privind publicaţiile tipărite pentru copii şi manualele şcolare”?

Uniunea Editorilor a refuzat pentru moment să participe la consultații și arată într-o scrisoare că nu dorește să fie implicată într-un „proces inutil” pe marginea unui Regulament pe care îl consideră nociv și care trebuie eliminat, nu „îmbunătățit”. De cealaltă parte, Agenția Națională pentru Sănătate Publică insistă, că „lipsa unui act normativ, care ar reglementa normele sanitare pentru publicaţiile şi manualele şcolare, aduce daune sănătăţii populaţiei, inclusiv copiilor”.

Gheorghe Prini, președintele Uniunii Editorilor din Republica Moldova, explică de ce proiectul promovat de ANSP ar fi „toxic” și inacceptabil atât pentru industria cărții, cât și pentru cititori.


Gheorghe Prini: „În primul rând, când faci un regulament, trebuie să ai niște argumente că, într-adevăr, cărțile, manualele școlare, cărțile pentru copii sunt toxice, dăunează sănătății. Noi nu avem, Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică n-a adus aceste argumente, adică aceste date să ne convingă că, uite, da, manualele și cărțile care sunt azi în uz, care sunt utilizate de copiii noștri, de elevii noștri sunt nocive, ca să spunem așa, într-un cuvânt, dăunează sănătății. Atunci, de ce vin cu un regulament? Asta în primul rând.

Și nu au nici dovezi, nici argumente că ceea ce propun ei nu dăunează sănătății. Una: n-au dovezi că ceea ce este acum e dăunător sănătății și ceea ce propun nu ar dăuna, adică n-au niciun argument, cercetări științifice ș.a.m.d. Se vede că au copiat – și asta știm, și ei, într-un fel, recunosc – de pe un regulament sanitar din Rusia, dar asta încă nu înseamnă că ceea ce fac rușii, trebuie și noi neapărat să copiem.

Toată Europa nu face chestia asta și toată lumea n-o face, n-au regulamente de acest fel. Și cu atât mai mult se vede că oamenii n-au idee despre cărți, despre manuale etc., ei vin cu niște lucruri care nu știu despre ce vorbesc. Cum poți să faci un regulament, dacă tu nu ai idee de un domeniu în care vrei să intervii cu un regulament? Și am adus câteva exemple, acolo sunt multiple argumente din care se vede că oamenii sunt departe de carte, inclusiv de manuale.”

Europa Liberă: De fapt, dle Prini, ce se dorește sau se declară că se dorește prin acest regulament sanitar asupra căruia insistă ANSP? De ce se insistă totuși?

Gheorghe Prini: „Păi, de ce se insistă?... Cred că sunt două motive, noi presupunem, că nu avem dovezi directe, înseamnă că cineva vrea să-și susțină teza și în baza tezei să se facă regulamentul. Nu-i exclus că vor cere niște bani, vor să încaseze niște bani de la editori, care trăiesc „foarte bine”, mai ales în situația de astăzi, „li-i bine, au foarte mulți bani”... Și de ce să nu-i scurgă de niște bani?”

Europa Liberă: Sunteți ironic, nu?

În 2010 au mai încercat o dată și atunci parcă i-am convins că regulamentul cu care vin ei este o prostie.

Gheorghe Prini: „Aceste două argumente le vedem noi, altceva nu vedem. Și acum se folosesc de situația creată, că rolul Agenției e mare acum în societate și au hotărât să revină la acest regulament. În 2010 au mai încercat o dată și atunci parcă i-am convins că regulamentul cu care vin ei este o prostie. Altfel nu ne putem lămuri, nici noi nu înțelegem ce vor ei să facă, dar asta va influența enorm de mult asupra industriei cărții, în primul rând. Va trebui o lună de zile să stăm și să așteptăm de la ei certificatul acesta sanitar. De obicei, în toată lumea, inclusiv în Republica Moldova, niciodată nu se reușește cu editarea manualelor până la 1 septembrie, adică depunem eforturi enorme, ca să edităm manualele până la 1 septembrie. Sunt mai multe motive. Bunăoară, Ministerul Educației de obicei anunță concurs cu mult mai târziu decât ar trebui, dar trebuie cu 18 luni înainte; câteodată, ei anunță cu întârziere.

Apropo de anunțuri, nu avem contract pentru editarea manualelor pentru 1 septembrie. Vă dați seama? Ce a rămas? O noapte și o zi... Și exact acum intervine Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică și încă o lună vom sta la ei, ca să ne dea acest certificat sanitar.”

Nu avem contract pentru editarea manualelor pentru 1 septembrie. Ce a rămas? O noapte și o zi... Și exact acum intervine ANSP...

Europa Liberă: La nivelul unora, dle Prini, o reacție din mai multe ar fi de prevăzut: Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică are grijă de sănătatea copiilor, iar editorii își urmează interesele de business. Ce reproșează autoritățile, ANSP, dacă o fac, editurilor? Ce nemulțumește așa încât, și în această perioadă de pandemie, să se insiste pe niște măsuri?

Gheorghe Prini: „Dacă ei veneau cu niște argumente, atunci întrebarea Dvs. avea rost. Ei n-au adus niciun argument că ceea ce facem noi e rău, e dăunător. Atunci, noi am fi spus: da, sunt argumente, ridicăm mâinile în sus, facem cum spun ei. Dar nu au argumente, repet, nu au argumente că ceea ce propun ei nu este dăunător, adică vor să încaseze niște bani de la edituri, din cultură, ca să spunem așa, sau să scrie niște teze de doctorat, să devină cineva doctor habilitat, că au intervenit în sănătatea copiilor.”

Europa Liberă: De fapt, spre ce se îndreaptă cu preocupare, ca să nu spunem vigilență, privire autorilor regulamentului – spre hârtie, vopsele tipografice, alte consumabile sau și spre modul în care trebuie să arate cărțile, manualele? Ce se are în vedere, de fapt?

Gheorghe Prini: „Au în vedere, în primul rând, un anumit design: câte fotografii să fie, care să fie corpul de literă etc. Adică în cartea pentru copii să vii și să-i spui autorului sau pictorului cum să facă ceea ce este o creație? Cine poate să ne spună? Astăzi în toată lumea tot ce se face e o creație, cărțile pentru copii, în special. Cum poți să-i spui autorului sau pictorului să deseneze litera cum vrea Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică? Asta în primul rând.

În al doilea rând, vin cu niște cerințe față de hârtie și cerneluri poligrafice, însă noi nu producem nici hârtie și nici cerneluri poligrafice. Adică, noi să le spunem marilor producători de hârtie și cerneluri poligrafice cum trebuie să fie cernelurile și care să fie componența hârtiei și a cernelurilor pe care să le importăm noi în Republica Moldova? Vă dați seama? În toată lumea problema asta demult e rezolvată. Dacă noi am produce, da.

Rusia are niște cerințe față de momentul acesta sanitar, față de hârtie, față de cerneluri poligrafice, dar ei produc hârtie multă, produc cerneluri. Atunci e altceva și poți să-i înțelegi, dar noi nu producem, noi importăm. Și atunci cum putem să venim cu niște cerințe de-ale noastre? Toată hârtia și cernelurile în Occident sunt certificate sanitar destul de bine, n-au nevoie să vină basarabenii să le spună care trebuie să fie componența hârtiei sau a cernelurilor. Adică, eu cred că asta-i o prostie.”

Europa Liberă: Ce se va întâmpla însă cu cartea din străinătate, cu importul de carte? Vor trebui lucrările autorilor străini, inclusiv sub aspectul designului, ajustate la rigorile acestui regulament?

Gheorghe Prini: „Dacă intervin cu cerințele acestea, o bună parte din carte nu va fi importată. De exemplu, noi producem azi maximum în jur de o sută, o sută și ceva de cărți pentru copii autohtone, adică noi aici le facem cap-coadă. În rest, cărțile pentru copii sunt traduse din străinătate, din autori străini și pe piața noastră astăzi sunt în jur de 10 mii de titluri de carte pentru copii. Păi, noi pentru o sută de titluri trebuie să facem acest regulament?

Dacă facem regulamentul, înseamnă că toate cărțile din străinătate trebuie să treacă prin Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică și să fie certificate.

Conform regulamentului, trebuie să dai trei exemplare de carte și să aștepți o lună de zile ca să-ți dea certificatul de calitate. Pe când de multe ori imporți doar trei exemplare, ca să vezi cum va merge cartea. Vă imaginați ce cheltuieli? Zece mii înmulțit cu trei exemplare, 30 de mii trebuie să le dăm lor. Și atunci, care vor fi costurile? Adică asta ne va izola total de lumea civilizată și de toată lumea, nu numai de lumea civilizată.”

Europa Liberă: Dar cum se poziționează Republica Moldova în contextul altor țări sub aspectul cumpărării cărții? Câți bani sunt cheltuiți pentru carte per capita, de exemplu?

Gheorghe Prini: „La noi, în jur de un euro și jumătate, pe când în Germania - 70 de euro, în România - cinci euro, adică noi suntem la coada vacii și aici. De aceea, dacă mai venim și cu regulamentul acesta... Cantemir a spus multe, trebuie să-i dăm dreptate și astăzi, dar de-acum din alte considerente.”

Europa Liberă: Vă referiți la remarca dlui Cantemir despre patima nestăvilită a moldovenilor pentru lecturi, bineînțeles?

Gheorghe Prini: „În ceea ce privește producția de carte, suntem pe ultimul loc în Europa. Bibliotecile se completează o dată la 70 de ani, pe când trebuie să se completeze o dată la 7-10 ani.”

Europa Liberă: Pe lângă această inovație a autorităților aveți cunoștință, dle Prini, de vreo acțiune în ultimii ani, cel puțin de promovare a lecturii pentru și printre copii, a statului, poate, în primul rând?

Gheorghe Prini: „Se face la nivel de Biblioteca Națională, la nivel de Biblioteca pentru copii, se fac lucruri, dar asta e perspectiva libertăților. Se face, nu pot să spun că nu se face, dar asta e prea puțin pentru a-i convinge pe copii să citească, iar intervenția aceasta și mai mult va îndepărta cartea de copiii noștri.”

Europa Liberă: Ce va face Uniunea Editorilor, dacă regulamentul respectiv va ajunge totuși să intre în vigoare?

Gheorghe Prini: „Vom lupta până la capăt, vom apela la opinia publică națională, internațională. De altfel, avem și poziția Asociației Editorilor Europeni. Noi și așa suntem în pragul colapsului, având în vedere pandemia și toate lucrurile ce se întâmplă acum, criza aceasta sanitară etc.”

Europa Liberă: Ce aveți în vedere, când vorbiți de „colaps”?

Gheorghe Prini: „Noi stăm foarte prost, deoarece cartea nu se vinde, nu vin cumpărătorii în librării și dacă nu vin, înseamnă că nu se cumpără cartea. Nu se cumpără cartea, nu avem pentru ce produce carte. Dacă ea nu se vinde, pentru ce s-o facem? Acum vânzările sunt la nivel de 30 la sută față de ceea ce era înainte de pandemie, de criza aceasta sanitară. Vă dați seama la ce ajungem... Și acum încă vor veni și vor impune niște reguli sanitare, care ne vor bloca complet.”


Alexandru Canțîr, Radio Europa Liberă