Ceremonia risipirii, de Valeriu Stancu. Noutate în colecția Antologia unui autor
04.08.2025
Valeriu Stancu (n. 27 august 1950) este una dintre vocile distincte ale liricii române contemporane – poet, prozator și traducător cu o operă de o virtuozitate și o densitate remarcabile. Volumul Ceremonia risipirii, apărut în prestigioasa colecție Antologia unui autor a Editurii Știința, oferă o selecție revelatoare din creația lirică a autorului, configurând un univers poetic de o profundă complexitate și originalitate.
Poemele incluse în această antologie reiterează temele esențiale ale operei lui Valeriu Stancu: moartea, erosul, sacralitatea pierdută, mitul, timpul ca risipire, identitatea lirică în căutare de sine. Poetul îmbină limbajul prozaic cu cel simbolic și metafizic, într-un discurs în care experimentalismul interbelic se rescrie în cheie postmodernă. Unele texte dobândesc un caracter aproape filozofic, în timp ce altele vibrează de un erotism baladesc, cu inflexiuni medievale și baroce, ca în tulburătoarea Balada umbrei din calea șcă, unde erosul devine moarte sublimată:
„Erai frumoasă ca o Dumnezee / Cum niciun zeu nu ar putea crea / Erai statuie, umbră și femeie: / Erai, ispititoarea, Moartea mea.”
Volumul adună, în mod reprezentativ, selecții din cărțile publicate de autor în ultimele patru decenii: Înfrângerea Somnului (1981), Soarele-Lup (1984), Fiinţa de Vis (1989), Agenţia de Eufemisme (1995), Sinucigaşi de Lux (1996), Balada sărmanului pescar (2010), răstignirea pelerinului (2017), mirajul labirintului (2020), autoportret cu singurătatea lui Dumnezeu (2023) ș.a. – oferind cititorului imaginea unui traseu liric coerent, dar mereu reinventat stilistic.
„Arhitectura labirintului” în care se desfășoară poemele sale este păzită de „simbolul hotarnic” – o prezență care marchează mereu granița dintre viață și moarte, dintre concret și spiritual, dintre vis și realitate. De altfel, autorul pare a fi – cum inspirat remarcă Mircea Muthu – un „îmblânzitor de vise”, mereu în căutarea unei expresivități personale, fragmentare doar în aparență, dar articulată profund în straturile sale tematice și stilistice.
Ceremonia risipirii este nu doar o antologie lirică, ci o confesiune poetică desfășurată pe parcursul unei vieți dedicate cuvântului. Un volum de sinteză, cu valoare testamentară, ce confirmă statura lui Valeriu Stancu ca poet de prim-plan în literatura română actuală.
