Apariție editorială: Volumul 3 al Antologiei „Poezia românească după 1945”
13.01.2023
Volumul trei al antologiei cuprinde producția lirică a șaptezeciștilor de pe ambele maluri ale Prutului. Aici intră discursul de mari rafinamente muzicale – tautofonii, omofonii etc. – al lui Şerban Foarţă, experimentalismul unor poeme de maturitate ale lui Marin Mincu, focalizat asupra procesului de osmoză dintre cuvânt şi un „real” şi încorporarea lui în litera scrisă, apoi „momentul Echinox”, comuniunea cu cosmosul elementar, de accent franciscan la Adrian Popescu, decantat muzical, cu rafinamente manieriste, la Ion Mircea, ori în „altoiurile” de vitalitate telurică în primele poezii ale lui Dinu Flămând, în resuscitarea naivă a figurii Zeului Pan la Mariana Bojan; tot aici se manifestă, ca „poet ironic”, Nicolae Prelipceanu, într-un discurs de „notaţie”, de fapt comun, relatat dezinvolt. Un spaţiu îndeajuns de bine populat este cel al poeziei „livreşti”, considerată o vreme cu rezerve de critică, însă dovedindu-se cu timpul mai substanţială decât la primele abordări...
Vorbind despre basarabenii incluși în acest volum, Ion Pop menționează „reabilitarea esteticului”, legăturile cu poezia românească din anii ’60: realului imediat îi cedează fantazarea neoromantică, reveria transfiguratoare. Nicolae Dabija participă la acest proces, marcat şi de specifica angajare civică şi naţională; Leonida Lari urmează acelaşi drum cu orizont dublu, al doilea fiind al unui militantism naţional românesc; o poezie discursivă, de „tribun”, domină scrisul lui Ion Hadârcă; pe un fond de sensibilitate romantică stă şi lirica lui Vasile Romanciuc, care se orienetază spre „citirea” şi „recitirea” proverbelor, în versuri echilibrat-clasice; Leo Butnaru, cu disponiblităţi stilistice diversificate, asociază reflecţia lirică cu fantazarea livrescă, ironia, ludicul; permiţându-şi mari libertăţi de „artă combinatorie”, de manevrare ironică a convenţiilor literare, cu o fantezie foarte mobilă şi rafinamente cvasi-manieriste ale expresiei este bucovineanul stabilit la Chişinău Arcadie Suceveanu, clasificabil, măcar sub anumite aspecte, şi printre „postmoderni”.
Ediția va fi utilă tineretului studios, profesorilor, tuturor celor interesați de poezie, valoarea ei sporind inclusiv grație consistentului studiu introductiv.
